Cum a ajuns simbolul Craiovei un focar de infecție, plin de gunoaie

Piața Veche din centrul istoric al Craiovei a fost cândva un loc de pelerinaj pentru negustori, iar acum mai are doar câteva magazine, în clădiri neîngrijite, în care puțini se încumetă să intre.

Înființată la jumătatea secolului al XVI-lea, la răspântia a patru drumuri principale, Piața Veche a Craiovei aproape că a dispărut. Pe vremuri, negustorii își aduceau aici mărfuri de tot felul, iar locul emana viață. Clientela era rafinată, datorită clădirilor din jur, precum restaurante, sedii de societăți comerciale și bănci. Lucrurile s-au schimbat în urmă cu 10 ani, când piața de zarzavaturi a fost retrocedată și demolată. Terenurile, în mare parte, au fost retrocedate, iar ce a mai rămas cu greu se mai poate numi piață. Multe dintre standuri au rămas abandonate, într-o stare dezolantă, iar în zonă a rămas doar amintirea a ceea ce a fost.

Mai sunt câteva magazine pe o străduță, dar și aici, spun localnicii, vânzătoarele stau mai mult afară la „o țigară sau o poveste”.

Aproape 1.500 de metri pătrați de teren au fost revendicați de o singură persoană, care a și câștigat în instanță, povestește unul dintre comercianți.

„A fost o înainte de anul 2000, o chema Ciocănescu, am și hotărârile judecătorești, că s-a mai judecat cu cineva înainte, ea nu avea copii și l-a făcut donație, după care a murit. Ăla a rămas cu actul de proprietate și mă rog, i-ar mai fi dat Vasile Bulucea (fost primar al Craiovei – n.r.) ceva la schimb, pe undeva pe canal, în spatele târgului. Când s-a demolat piața aici, a fost când era domnul Solomon (Antonie Solomon, fost primar al Craiovei – n.r.) la putere. A demolat jumătate din piață, după aceea iar a demolat și când a intrat domnul Solomon în pușcărie a stagnat complet și a rămas așa cum e acum”, povestește comerciantul.

Spațiul în care se afla piața de zarzavaturi este și acum împrejmuit, neîngrijit și plin de gunoaie. Comercianții spun că de când țăranii care vindeau verdețuri și legume proaspete au fost izgoniți de aici, și ei au avut de pierdut.

„Erau bătrâni pe aici pe margine înainte, dar majoritatea s-a reorientat spre alte piețe, omul venea să-și ia ceva proaspăt, veneau clienți la producători, dar dacă acum nu mai sunt, s-au spart și s-au reorientat spre alte piețe. Era bine cum era înainte, ne-a mers super la toți, acum e vai și amar. Ne mergea nouă și le mergea și lor. Acum vin gardienii și le dau amendă pentru comerț stradal și jandarmii și toți. Acum nu mai găsești nici pătrunjel de la țărani, nu mai găsești cartofi, ouă, lapte, brânză, nu mai e nimic. I-au dat afară de aici, au zis că e terenul proprietarului. Veneau țăranii înainte, dormeau pe mese pe aici”, spun comercianții.

Cele câteva magazine care au mai rămas deschise au zidurile nevopsite, iar cornierul de la ferestre a rugint.

Arhitecții din Craiova afirmă că autoritățile ar trebui să facă demersuri astfel încât Piața Veche să devină unul dintre monumentele istorice clar definite ale Craiovei și că este nevoie de revitalizarea ei.

„Nu mă îndoiesc că dinamica afacerilor din Piața Veche este scăzută, deoarece comerțul de prăvălie este aproape dispărut, iar centrul de greutate s-a mutat în supermarket. Sub privirile nepăsătoare ale autorităților, Piața Veche s-a transformat încetul cu încetul într-o zonă insalubră, aproape moartă din punct de vedere social și economic. Pentru mine este greu de acceptat că în centrul Craiovei există așa ceva, mai ales că acest obiectiv deține un potențial turistic și istoric incontestabil. Pe de altă parte, deși Piața Veche are o excepțională valoare, ea nu figurează în lista oficială de monumente istorice. Din fericire, se găsește în interiorul unui perimetru clasificat, dar în clasificare este vorba despre centrul istoric în general și nu despre Piața Veche în particular. Trebuie început cu clasificarea obiectivului în categoria monumentelor istorice. Evident, acest demers ar trebui să fie doar primul pas într-un proces mai amplu, care să conducă la o revitalizare urbană pentru întreaga zonă. Dacă vom privi Piața Veche ca pe un monument istoric, vom înțelege și potențialul de care dispune. Gândiți-vă la vechile piețe comerciale aflate în centrul orașelor din vestul Europei și fiți de acord că și noi avem chiar aici o bijuterie de mare valoare. Trebuie doar să o ridicăm din noroi și să-i redăm strălucirea pe care o merită”, a declarat, pentru MEDIAFAX, arhitectul Horațiu Buzatu.

Municipalitatea are un plan pentru refacerea zonei, însă primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, afirmă că procesul va fi unul de durată.

„Acolo este o situație mai complicată, pentru că, în urmă cu câțiva ani, în baza unei legi, s-au vândut chioșcurile care erau pe domeniul public. Terenul este al Primăriei, dar acele chioșcuri care sunt foarte urâte sunt private. Cei de la patrimoniu au avut sarcina să identifice dacă mai sunt și alte terenuri proprietăți private acolo ca să știm dacă putem să refacem zona respectivă. Noi vrem să o refacem exact cum este în centrul vechi. Asta ar însemna să dispară chioșcurile de acolo, dar este o situație de durată pentru că întâi trebuie să ajungem la o înțelegere cu proprietarii de chioșcuri și în mod sigur vom avea și câteva procese. Încercăm să găsim o modalitate legală de a ne înțelege cu proprietarii. Acum identificăm și terenurile retrocedate să vedem dacă ne inoportunează pe noi în intenția de a face acolo o piațetă. Dar este un lucru care ne preocupă și, mai mult de atât, ne preocupă reabilitarea zonei, a fațadelor clădirilor”, a afirmat Olguța Vasilescu.

Piața Veche a Craiovei, numită Târgul Vechi, Elca sau Krasnoff, a fost stabilită la răspântia a patru drumuri principale. La mijlocul secolului al XVI-lea, zona a devenit loc al pieței permanente și al Nedeiei, târgul anual care se desfășură între 15 august și 8 septembrie, de la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului și până la Sfânta Maria Mică. La sfârșitul secolului al XVI-lea, piața s-a dezvoltat, tarabele au devenit prăvălii așezate în funcție de categoria de negoț, iar în jurul ei se construiseră curți boierești și negustorești.